marți, 15 iunie 2010

Neverending Summer Night

Ador noptile acestea de vara, racoarea aceasta atat de placuta care imi mangaie pielea, cantecul somnoros al greierului... Atatea iluzii nascute din intunericul rece al noptii si atatea care trebuie sa se nasca. Atatea si atatea dorinte care ard intr-un intuneric, unele pe cale sa se stinga, altele pe punctul de a izbucni intr-o flacara atat de arzatoare incat le va mistui pe celelalte.


Atatea sentimente si vise ascunse de noapte, puse la adapost de cruzimea si indiferenta atator suflete. Toate ascunse sub acelasi cer mistic, ca si cum, contopindu-se cu intunericul, devin infinitul de stele spre care privim mereu atunci cand suntem plictisiti, veseli, tristi, indragostiti...


Atata amar de spirit ascuns de ochiul critic al lumii, fara a-si da seama ca insasi respingerea are o multitudine de vise pe care le tine inchise inauntru, atat de speriata ca ar putea fi distruse si transformate in praf cu un singur cuvant.





...ahhh... atata racoare... si parfumul iasomiei...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu