Atatea sentimente si vise ascunse de noapte, puse la adapost de cruzimea si indiferenta atator suflete. Toate ascunse sub acelasi cer mistic, ca si cum, contopindu-se cu intunericul, devin infinitul de stele spre care privim mereu atunci cand suntem plictisiti, veseli, tristi, indragostiti...
Atata amar de spirit ascuns de ochiul critic al lumii, fara a-si da seama ca insasi respingerea are o multitudine de vise pe care le tine inchise inauntru, atat de speriata ca ar putea fi distruse si transformate in praf cu un singur cuvant.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu