Requiem of a dream

E nemilos sa vezi cu proprii tai ochi cum nenumarate vise sunt nimicite. Aruncate in neantul tacerii, al intunericului, inghetate, transparente, apuse... Suflete distruse, dorinte spulberate de dorinte. Papusi fara inimi, a caror simtire piere in strafundurile beznei.



Suntem amenintari in ochii critici si manipulatori ai societatii. Furia, ura, iubirea, calmul, vointa, PROPRIILE noastre vise, cunoasterea, lovesc zidurile de piatra ale ignorantei, crapandu-le, incercand cu disperare sa le darame. Vreau sa cred! Vreau sa cred ca in lupta aceasta mai avem o sansa de a castiga, de a deschide ochi, de a scoate din oarba necunoastere atatea si atatea papusi si de a metamorfoza papusarii care mai au in strafundul lor acea scanteie de culoare...

...To open their minds
In search of the cure of mankind...

Sentimente...

De ceva timp simt ca viata mea nu mai are niciun rost. Ma afund din ce in ce mai adanc in realitatea mea, refuzand sa mai traiesc. Mi-am pierdut zambetul, aproape toate dorintele, dar mi-a ramas vointa si increderea in propriile mele forte, ceea ce inseamna foarte mult pentru mine. Insa mi-e dor de mine, cea copilaroasa...

Si totul e din cauza lui. Din cauza ca m-am straduit prea mult sa ajung la el, dar stiind in interiorul meu ca este imposibil am cazut puternic.. Insa refuz sa raman la pamant. Dorinta arzatoare de a-l imbratisa, speranta si puterea de a crede m-au ridicat de atatea si atatea ori, m-au facut sa renasc din propria cenusa, ca un Phoenix.

Stiu ca e imposibil, si totusi nu vreau sa cred asta. Ma mint zi de zi singura ca exista o cale de a ajunge la el, de a fi impreuna... Desi ne despart atatea si atatea lucruri...
Moartea... m-ar scuti de aceste sentimente ciudate si dureroase. Insa nu vreau sa mor. Stiu ca, daca o voi face, nu voi mai putea niciodata sa incerc sa il ating, sa visez la el... Va fi pierdut pentru totdeauna...

Insa asa, deocamdata traieste prin mine...

Hobbies =]

Spirited Away


Unul dintre hobby-urile mele este sa vizionez anime-uri. Dupa cum veti afla mai incolo, daca mi se pune pata pe un anime, pot sta aproape intreaga zi in fata PC-ului vizionand de mai multe ori acelasi anime, incercand sa-l inteleg cat mai bine, apoi cautand date despre el si despre creatori. Unele dintre acestea sunt adevarate capodopere, care intrec multe filme.


Ultimele filme [anime] vizionate sunt unele dintre cele scrise de Hayao Miyazaki, un cunoscut si talentat cineast, a carui munca incep sa o indragesc din ce in ce mai mult. Dintre cele pe care le-am vazut, ,,Spirited Away" (pe care l-am vizionat zilele trecute cu sis a mea... we had so much fun... si pe care l-am vizionat singura de vreo 5 ori) si ,,Howl's Moving Castle"(pe care, la fel, l-am vizionat singura de vreo 5-6 ori) mi-au placut cel mai mult. Chiar si ,,Ponyo" mi s-a parut dragut, chiar daca grafica si povestea sunt adresate unui public foarte tanar.


Acum, sunt in asteptarea urmatoarei capodopere a maestrului Miyazaki, si anume "The Borrower Arrietty". Sunt sigura ca nu va dezamagi milioanele de fani din intreaga lume.

Neverending Summer Night

Ador noptile acestea de vara, racoarea aceasta atat de placuta care imi mangaie pielea, cantecul somnoros al greierului... Atatea iluzii nascute din intunericul rece al noptii si atatea care trebuie sa se nasca. Atatea si atatea dorinte care ard intr-un intuneric, unele pe cale sa se stinga, altele pe punctul de a izbucni intr-o flacara atat de arzatoare incat le va mistui pe celelalte.


Atatea sentimente si vise ascunse de noapte, puse la adapost de cruzimea si indiferenta atator suflete. Toate ascunse sub acelasi cer mistic, ca si cum, contopindu-se cu intunericul, devin infinitul de stele spre care privim mereu atunci cand suntem plictisiti, veseli, tristi, indragostiti...


Atata amar de spirit ascuns de ochiul critic al lumii, fara a-si da seama ca insasi respingerea are o multitudine de vise pe care le tine inchise inauntru, atat de speriata ca ar putea fi distruse si transformate in praf cu un singur cuvant.





...ahhh... atata racoare... si parfumul iasomiei...

Deea wants to say "Hello"

Hello. Ce faceti? Uhmm... si voi va bucurati ca a inceput vara, nu-i asa? Si prin vara, ma refer in general la vacanta. In sfarsit am scapat de trezitul la ora 7, de glumele seci si deloc amuzante ale profilor, de stresul temelor (pe care rar le faceam), de acei colegi nesuferiti care mereu aveau de comentat ceva exact in momentul in care te durea capul de la lectiile plictisitoare ale profei de tehnologie, sau muzica, sau romana, sau mate, sau... Whatever, incerc sa uit rutina aceea insuportabila si sa ma concentrez pe ceea ce am in fata: trei luni in care nimeni si nimic nu-mi va putea sta in cale :X.



...desi parca e prea putin...